INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR, ALEGEREA DETECTOARELOR
Tipul de detector se alege in functie de:
-materialele din spatiul protejat si clasa de reactie la foc a acestora;
-configuratia spatiului - in particular inaltimea;
-efectele sistemelor si instalatilor de ventilare si incalzire
-conditile ambiante in incaperile supravegheate;
-posibilitatile declanseri alarmelor false.
Detectoarele trebuie sa reactionze rapid si sigur in conditiile ambiante existente in spatiile unde sant amplasate,
Tipul cel mai indicat de detector utilizat pentru asigurarea protectiei persoanelor din cladirile civile (publice) este detectorul de fum. Celelalte tipuri de detectoare, de caldura si de flacara, se utilizeaza suplimentar fata de detectoarele de fum si numai in spatii in care incendiul in faza incipienta se manifesta prin cresteri de temperatura sau flacari ori au o evulutie rapida. Caile de evcuare si traseele de circulatie comune in caz de incendiu se protejaza cu detectoare de fum.
Pentru a asigura scuritatea persoanelor se recomanda ca detectoarele sa reactioneze inainte ca atenuarea produsa de fum pe caile de evacuare sa atinga 0,5dB/m, cea ce corespunde cu o vizibilitate de circa 15m.
Cladirile de locuit particulare se recomanda sa se doteze cu detectoare de fum de tip autonom(dizpozitiv autonom de armare la fum). Acesta poate functiona o durata mare de timp, peste un an,alimentate la baterii de 9 Vcc.
Detectoarele trebuie amplasate astfel incat produse degajate de incendiu din suprafata supravegheata sa ajunga la acestea fara dilutie, atenuare sau intarziere.
Fiecare incapere trebuie sa fie echipata cu cel putin un detector. Trebuie montate detectoare si in spatiile ascunse, unde incendiul se poate initia sau de unde se poate raspandi. Aceste spatii pot include locuri sub pardoseli false sau desupra tavanelor false.
Zona de supraveghere a fiecarui detector este limitata de o serie de factori:
-suprafata protejata (performanta detectorului);
-distanta orizontala dintre orice punct din spatiul supravegheat si cel mai apropiat detector;
-obturatiile miscarii de convectie a produselor de ardere.
Detctoarele de fum si de caldura punctuale se monteaza pe tavan. Alte tipuri, dupa caz, se pot monta si pe pereti. Performantele detectoarelor punctuale depind de inaltimea incaperii. Detectoarele trebuie amplasate in asa fel incat elementele lor sensibile sa fie in apropierea plafonului, la o distanta maxima de 5% din inaltimea incaperii.
Pentru detectoarele de fum si de caldura montate sub acoperisurile in panta, spre coama, pentru o inclinatie de 10 a pantei, se maresc distantele cu 1%. Atunci cand denivelarile tavanului sant mai mici de 5% din inaltimile incaperii se considra un tavan plan.
Distantele 5 m si 7,5 m sant distantele orizontale considerate intre orice punct din spatiul de protejat la cel mai apropiat detector (cu exceptia tavanelor inclinate).
Tavanele false impun doua conditii:
-protectia impotriva incendiilor initiate sub tavanele false;
-protectia impotriva incendiilor initiate deasupra tavanelor false.
Daca in tavanul fals exista perforatii mici si nu exista posibilitatea de ventilare care sa transporte fumul deasupra tavanului fals atunci trebuie montate detectoare sub tavanul fals.
Daca exista riscuri de initiere a unui incendiu deasupra tevanului fals trebuie montate detectoare si deasupra tavanului fals.
Daca perforatiile din tavanele false sant suficient de mari, se pot utiliza detectoarele de deasupra tavanelor false pentru detecterea incendiilor initiale sub aceste tavane. In acest caz este posibil ca detectoarele de sub tavanele false sa fie omise. Asemenea cazuri necesita o tratare indivizibila bazata pe tipul, numarul si aria perforatiilor, tipul si cantitatea de combustibil si ventilatia cre sa transporte fumul deasupra tavanului fals.
Declansatoarele manuale (butoane de semnalizare) din spatiul protejat trebuie, in mod normal,
sasa aiba aceeasi metoda de functionare si,preferabil sa fie de acelasi tip. Declansatoarele manuale de la care se pot initia semnale de incendiu se marcheaza clar, vizibil, pentru a putea fi diferntiate de dispozitivele prevazute in alte scopuri, astfl incat sa fie identificate usor si trebuie sa fie accesibile.
Distanta maxima de parcurs din orice punct al cladirii la cel mai aapropiat declansator manual nu va depasi 30 m. In cazul cladirilor inalte, foarte inalte, si cu aglomerari de persoane si la cladirile cu persoane cu handicap locomotor distanta nu va depasi 20 m.
Declansatoarele manuale se amplaseaza pe caile de evacuare la interiorul sau la exteriorul fiecarei usi, pe scara de evacuare (paliere de acces sau podestele scarilor de evacuare) si la fiecare iesire spre exterior. Ele pot fi amplasate langa spatiile care prezinta riscuri ,ari de incendiu. Declanstoarele se amplaseaza in locuri usor accesibile.
-materialele din spatiul protejat si clasa de reactie la foc a acestora;
-configuratia spatiului - in particular inaltimea;
-efectele sistemelor si instalatilor de ventilare si incalzire
-conditile ambiante in incaperile supravegheate;
-posibilitatile declanseri alarmelor false.
Detectoarele trebuie sa reactionze rapid si sigur in conditiile ambiante existente in spatiile unde sant amplasate,
Tipul cel mai indicat de detector utilizat pentru asigurarea protectiei persoanelor din cladirile civile (publice) este detectorul de fum. Celelalte tipuri de detectoare, de caldura si de flacara, se utilizeaza suplimentar fata de detectoarele de fum si numai in spatii in care incendiul in faza incipienta se manifesta prin cresteri de temperatura sau flacari ori au o evulutie rapida. Caile de evcuare si traseele de circulatie comune in caz de incendiu se protejaza cu detectoare de fum.
Pentru a asigura scuritatea persoanelor se recomanda ca detectoarele sa reactioneze inainte ca atenuarea produsa de fum pe caile de evacuare sa atinga 0,5dB/m, cea ce corespunde cu o vizibilitate de circa 15m.
Cladirile de locuit particulare se recomanda sa se doteze cu detectoare de fum de tip autonom(dizpozitiv autonom de armare la fum). Acesta poate functiona o durata mare de timp, peste un an,alimentate la baterii de 9 Vcc.
Detectoarele trebuie amplasate astfel incat produse degajate de incendiu din suprafata supravegheata sa ajunga la acestea fara dilutie, atenuare sau intarziere.
Fiecare incapere trebuie sa fie echipata cu cel putin un detector. Trebuie montate detectoare si in spatiile ascunse, unde incendiul se poate initia sau de unde se poate raspandi. Aceste spatii pot include locuri sub pardoseli false sau desupra tavanelor false.
Zona de supraveghere a fiecarui detector este limitata de o serie de factori:
-suprafata protejata (performanta detectorului);
-distanta orizontala dintre orice punct din spatiul supravegheat si cel mai apropiat detector;
-obturatiile miscarii de convectie a produselor de ardere.
Detctoarele de fum si de caldura punctuale se monteaza pe tavan. Alte tipuri, dupa caz, se pot monta si pe pereti. Performantele detectoarelor punctuale depind de inaltimea incaperii. Detectoarele trebuie amplasate in asa fel incat elementele lor sensibile sa fie in apropierea plafonului, la o distanta maxima de 5% din inaltimea incaperii.
Pentru detectoarele de fum si de caldura montate sub acoperisurile in panta, spre coama, pentru o inclinatie de 10 a pantei, se maresc distantele cu 1%. Atunci cand denivelarile tavanului sant mai mici de 5% din inaltimile incaperii se considra un tavan plan.
Distantele 5 m si 7,5 m sant distantele orizontale considerate intre orice punct din spatiul de protejat la cel mai apropiat detector (cu exceptia tavanelor inclinate).
Tavanele false impun doua conditii:
-protectia impotriva incendiilor initiate sub tavanele false;
-protectia impotriva incendiilor initiate deasupra tavanelor false.
Daca in tavanul fals exista perforatii mici si nu exista posibilitatea de ventilare care sa transporte fumul deasupra tavanului fals atunci trebuie montate detectoare sub tavanul fals.
Daca exista riscuri de initiere a unui incendiu deasupra tevanului fals trebuie montate detectoare si deasupra tavanului fals.
Daca perforatiile din tavanele false sant suficient de mari, se pot utiliza detectoarele de deasupra tavanelor false pentru detecterea incendiilor initiale sub aceste tavane. In acest caz este posibil ca detectoarele de sub tavanele false sa fie omise. Asemenea cazuri necesita o tratare indivizibila bazata pe tipul, numarul si aria perforatiilor, tipul si cantitatea de combustibil si ventilatia cre sa transporte fumul deasupra tavanului fals.
Declansatoarele manuale (butoane de semnalizare) din spatiul protejat trebuie, in mod normal,
sasa aiba aceeasi metoda de functionare si,preferabil sa fie de acelasi tip. Declansatoarele manuale de la care se pot initia semnale de incendiu se marcheaza clar, vizibil, pentru a putea fi diferntiate de dispozitivele prevazute in alte scopuri, astfl incat sa fie identificate usor si trebuie sa fie accesibile.
Distanta maxima de parcurs din orice punct al cladirii la cel mai aapropiat declansator manual nu va depasi 30 m. In cazul cladirilor inalte, foarte inalte, si cu aglomerari de persoane si la cladirile cu persoane cu handicap locomotor distanta nu va depasi 20 m.
Declansatoarele manuale se amplaseaza pe caile de evacuare la interiorul sau la exteriorul fiecarei usi, pe scara de evacuare (paliere de acces sau podestele scarilor de evacuare) si la fiecare iesire spre exterior. Ele pot fi amplasate langa spatiile care prezinta riscuri ,ari de incendiu. Declanstoarele se amplaseaza in locuri usor accesibile.
Comentarii
Trimiteți un comentariu