ELECTRIC POWER

    Retelele electrice de distributie publica de joasa tensiune vor fi realizate la tensiunea de 400/230 V.     Instalatiile componente ale retelelor electrice de joasa tensiune cuprind:       -linii electrice aeriene;       -linii electrice in cablu;       -baterii de condensatoare statice;       -elemente pentru alimentarea consumatorilor; bransamente, coloanesi contoare electrice.     Dezvoltarea retelelor electrice de joasa tensiune va fi studiata in corelare cudezvoltarea punctelor de injectie (posturi de transformare sau microcentrale), tinand seama de perspectiva de 10 ani a crestei de consum, precum si programele de sistematizare a microzonei luate in considerare.     Reteaua de joasa tensiune este destinata alimentarii cu energie electrica a consumatorilor de pe teritoriul unei localitati (distributie publica). In functie de caracteristicile localitatii su ale microzonelor din aceste localitati, va fi stabilita si configuratia retelei de joasa tensiune.     St

    In retelele de medie tensiune urbane vor fi prevazute posturi de transformare de retea de tip interior, care pot fi:     -in spatii special destinate, la parterul blocurilor de locuinte, cu luarea unor masuri speciale de izolare fonica si termica;     -in constructie independenta de zidarie sau din panouri prefabricate.     In functie de cconfiguratia retelei de medie tensiune alimentarea unui post de transformare de retea urban poate fi facuta in derivatie sau in bucla deschisa (intrare-iesire) din bucla de alimentare. Posturile de transformare din retelele urbane vor fi prevazute cu alimentare in cablu. In zonele urbane curetele de medie tensiune aeriene, intrarea in postul de transformare va fi prevazuta in cablu.     Posturile de transformare de retea de tip interior vor fi proiecctate cu un singur transformator. Constructia postului se dimensioneaza corespunzator gabaritului unui transformaator de 630 kVA.     Neutrul transformatoarelor pe partea de joasa tensiune vaa f

    Intr-o retea de medie tensiune, gradul de siguranta ptrebuie sa asigure timpii de intrerupere caracterizati prin:     -timpul de lucru al automaticii de reanclansare automata rapida a liniei principale, incazul de defecte trecatoare;     -timpul de intrerupere, in caz de avarie simpla, va fi egal cu timpul necesar izolarii elementului avariat si realimentarii tronsoanelor neafectate;     -timpul de intrerupere  in caz de avarie pe ambele cai de alimentare a unui consumator va fi egal cu timpul necesar remedieri avariei pe una din caile de alimentare si separarii celeilalte cai avariate.     Calculul curentului de scurtcircuit va fi reactualizat periodic si va servi la:       -verificarea elementelor existente in retea;       -stabilitatea reglajului protectiilor;       -determinarea influentei liniilor electrice asupra celor de telecomunicatii. Structura retelelor de 20kV va fi in asa fel proiectata, incat puterea(curentul) de scurtcircuit sa nu depaseasca 350 A(10kA).

    Retelele electrice de distributie publica  vor fi realizate, ca regula generala, la tensiunea naominala de 20kV si au rolul de distributie a energiei electrice inzone urbane, rurale sau industriale. Insalatiile componente  ale retelelor electrice de medie tensiune cuprind:     -linii electrice aeriene;     -linii electrice in cablu;     -statii de transformare MT/MT;     -baterii de condensatoare statice     -instalatii de protectiie si automatizari;     -instalatii de tratare a neutrului.     Configuratia de retea, profilul si amplasamentului instalatiilor vor fi stabilite prin analize tehnico- economice de comparare a variantelor, si nuvor fi influientate de limitele administrative ale judetelor.      Structura retelelor electrie de medie tensiune va fi ,de regula, radiala-arborescenta. Atynci cand se justifica din punct de vedre tehnico-economi, se admite si configuratia in bucra cu functionare radiala     Liniile electrice aeriene de medie tensiune se vor incadra in

    Conditii tehnice principale care trebuie asigurate prin proiect la lucrarile de linii electrice aeriene:     -functionalitatea liniei la parametrii stabiliti prin tema de proiectare;     -optimizarea tehnico-economica a solutiilor adoptate;     -maximizarea gradului de inustrializare si mecanizare a exploatarii.     Alegerea traseelor linilor electrice aeriene trebuie sa se bazeze pe o conceptie de dezvoltare si sistematizare in perspectiva a retelelor din zona respectiva, tinand seama de o perspectiva de 10-15 ani. Varianta aleasa rebuie sa rezulte din structura comparativa a mai multor variante(cel putin doua) in care sa se tina seama atat de indicatorii tehnico-economici ai liniei cat si a costurilor suplimentare suplimentare necesare protectiei liniilor de telecomunicatii, de restrictiile in legatura  cu ocuparea terenurile agricole etc.     La alegerea traseului trebuie evitate zonele nesigure in exploatarea liniei(mlastini,terenuri fugitive, exploatari subterane etc.)

    Dispzitivele de protectie prin relee trebuie sa comande declansarea intrerupatoarelor prin trepte ale protectilor de baza cu tmporizari minime, care sa permita eliminarea scurtcircuitelor in timpii necesari pentru a asigura:     -limitarea solicitarilor termice ale echipamentelor si cailor de curent prcurse de curentii de scurtcircuit. In acest scop timpii de actionare a protectiilor nu trebuie sa urmatorii timpi plafon (timpul) protectiilor de baaza, care acopera elementul propriu plus timpul de actionare a DRRI);       -la retelele pana la 110 kV         2,5 sec       -la retelele de 110 kV                 1,5 sec       -la retelele de 220 kVsi 400 kV  1,0 sec     -stabilitatea sistemului energetic, inclusiv a grupurilor din CNE, in conformitate cu cerintele rezultate din studiile de stsbilitate;     functionarea cat mai stabila a instalatiilor electrice ale consumatorilor la scadera tensiunilor din cauza scurtcircuitelor.     Aprecierea sensibilitatii protectiei prin r

     Instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune vor fi dispuze dupa cum urmeaza:     -statiile de conexiuni cu tensiuni pana la 20 kV inclusiv, in interior,in cladiri de zid; se admite folosirea cabinelor metalice, montate in aer liber, numai in cazul posturilor de transformare sau  al instalatiilor cu caracter temporar;     -statiile de conexiuni  cu tensiuni peste 20 kV in aer liber.     Amplasarea in interior a acestor categorii de instalatii si echipamente se vor adopta numai in  urmatoarelr situatii:     -in zone intens poluate, daca nu se poate procura un echipament izolat corespunzator pentru functionarea in aer liber;     -cand nu exista posibilitatea realizari  unor dispoztii  de tip exterior din cauza lipsei de spatiu din marile aglomerarilor urbane sau de pe platformele industiale;     -cand este necesar ca efectuarea lucrarilor de revizii-reparatii  sa fie executate in spatii neafectate de intemperii.     Transformatoarele de putere de

    La stabilirea schemelor electrice primare de inalta tensiune se vor avea in vedere urmatoarele cerinte de baza:     -securitatea in functionare;     -elasticitatea in exploatare;     -claritatea structuri conexiunilor electrice.     Siguranta in exploatare: Prin schema se va asigura ca un efect simplu pe un circuitprimar de linie, transformator sau generator:     -sa conduca la scoatera din functiune numai a circuituluirespectiv, neafectand starea buna de functionare a celorlalte circuite;     -sa poata fi izolat printr-un numar minim de intrerupatoare. Scoaterea in revizie sau reparatie a unui echipament tehnologic trebuie sa poata fi facuta fara a perturba inadmisibil functionarea restului instalatiei.     Elasticitatea in exploatare: Schema de conexiuni va permite;     -asociereacircuitelor pe structuri de schema care pot functiona separat pe restul instalatiei, in toate combinatiilor cerute de regimurle lucru prevazute;     -efectuarea operatiilor de intretinere a

    Statile de transformare din sistemul energetic, cu tensiunea primara de 400kV, 220kV, 110kV se vor realiza cu doua trepte de tensiune  si se vor echipa cu cel mult doua transformatoare.     Puterile unitare ale transformatoarelor se vor justifica tehnico-economic pe baza criteriului de cheltuieli actualizate minime. Solutile optime ale configuratiei retelelor electrice de inalta tensiune se stabilesc prin compararea de variante posibile, pe baza criterilor  de cheltuieli actualizate minime.     In studiile de stabilire a configuratiei optime din punct de vedere tehnico-economic aretelei de inalta tensiune, marimea sectiunii pe faza aliniilor electrice se considera dupa cum urmeaza:     -pentru liniile electrice de 400 kV, marimea sectiunii pe faza de 3x450mmp Ol Al sau 3x300 mmp Ol Al, se va stabili in functie de incarcarea liniei prin optimizarea  solutiei pe baza criterilor de cheltuieli actualizate minime;     -pentru linile electrice de 220 kV, marimea sectiunii pe faza d

    Prin retele electrice de inalta tensiune se inteleg retelele electrice de 400,220,si 110 kV.     Retelele de 400 kV si 220 kV se utilizaza pentru:       -transportul interzonal de energie electrica;       -racordarea marilor centrale electrice;       -alimentare de mari consumatori industriali.     Retelele de 110 kV se utilizeaza pentru;       -transportul energiei electrice in cadrul unei zone;       -racordarea centralelor de zona;       -alimentare unor consumatori concentrati.     Planificarea retelei electrice de inalta tensiune se face cu respectarea urmatoarelor principii generale:       -satisfacerea alimentarii consumatorilor in conditii normale  de valitate a energiei electrice furnizate;       -asigurarea unui nivel optim de siguranta in functionarea sistemului energetic in ansamblu, pe zone si centre de consum, justificat tehnico-economic;       -folosirea rationala a tertoriului;       -adoptarea  unor solutii care sa permita, din punct de v

    Distanta minima de izolare in aer Ao reprezinta distanta minima de izolare in aer dintre partile conductoare aflatte sub tensiune si apartinand unei faze, si elementele legate la pamant.     Ingradirile de protectie definitive, pline sau  cu plasa din incinta unei instalatii electrice amplasate in exterior trebuie sa aiba inaltimea de cel putin 2m, iar balustradele trebuie sa aiba marginea superioara la cel putin1,5m deasupra solului.     Se vor prevedea lanturi duble de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor flexibile in urmatoarele cazuri:     -in toate deschiderile care, indifernt de tensiune, supratrverseaza barele colectoare;     -in toate deschiderle care, indifernt de tensiune, suprstraverseaza drumuri si cai ferate, conducte cu fluide combustibile, conducte de termoficare sau apa de racire din incinta centralelor electrice sau din afara acestora.     -in toate deschiderle din statiile electrice de 400 kV;     -in deschiderile cu lanturi de tip tija, care suprat

    Transformatoarele de putere cu ulei se recomanda a se monta la exterior. Rezistenta la foc a peretilor antifoc dintre transformatoare in general, va fi de cel putin 5h, iar daca transformatorul este prevazut cu instalatii fixe de stins incendiu, de minim 3h.     Instalarea transformatoarelor cu ulei in cladiri se face,de regula, in cazul posturilor de tranformare sau al punctelor de alimentare din mediul urban si se admite si in cazurile in care montarea in exterior este neindicata din punct de vedere tehnic, economic sau al sistematizari urbane.     Transformatoarele de putere montate in posturi pe stalpi, trebuie sa fie la o inaltime de cel putin 4,5m, masurata de la pamant pana la elementele neizolate care sant sub tensiune.Pentru deservirea postului pe stalp prebuie prevazuta o platforma cu balustrada, la o inaltime de cel putin 3,5m; la posturile asezate pe un singur stalp, constructia platformelor nu este obligatorie.     Putera transformatorului de putere ce se montea

    Schema electrca de conexiuni a unei instalatii electrice trebuie sa fie simpla si clara si sa permita o efectuare a manevrelor rapida si lipsita de pericole de accidente.     Se admite ca partii ale instalatiei, care sint in mod normal separate ,sa fie conectate pentru scurte intervale de timp(de exemplu , in cursul executari unor manevre), chiar daca in aceste intervale de timp puterea de scurtcircuit depaseste valoarea nominala pentru care este dimensionata instalatia. In aceste situatii trebuie sa se prevada masuri in vederea evitari eventualelor accidente de persoane in cazul unui scurtcircuit.     Schema electrica de conexiuni trebuie sa permita separarea de lucru atat a intregi instalatii,cat si a unor parti ale instalatiei daca acest lucru este necesar pentru executarea lucrarilor fara intreruperea functionari intregi instalatii.     De regula, separare de lucru trebuie sa fie facuta pe toate partile. O separare de lucru numai pe o singura parte(spre alimentare) este ad

    Instalatiile electrice de interior pot fi amplasate in incaperi de productie sau in icaperi de productie electrica.     De regula, nu se vor amplasa instalatii electrice in incaperi cu procese tehnologice umede, cu actiune chimica daunatoare, cu praf, cu tempraturi ridicate, cu pericol de incendiu sau de explozie etc.     Nu se vor amplasa instalatii electrice interioare de tip deschis si boxe de transformatoare deasupra incaperilor in care pot sa se afle simultan mai mult de 50 de persoane. Fac exceptie transformatoarele cu izolatie electrica uscata sau cu fluide incombustibile.     Cladirile si incaperile instalatiilor electrice de tip interior la care se desfasoara procese tehnologice electrice se admite sa nu fie ingradite cu conditia de a se lua masuri de impiedicare a patrunderi din exterior a persoanelor neautorizate.     Prevedera iluminatului natural in incaperile de productie electrica nu este obligatorie. Inaceste incaperi nu se admit luminatoarele.     Ferestrele

     1. Alegera loculiror de amplasare a instalatiilor electrice trebuie facuta luand in considerare toti factori care conditioneaza din punct de vedere tehnic, economic si social diferitele variante posibile, cu respectarea simultana cu regulile de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor.     2.Amplasarea instalatiilor electrice apartinand sistemului energetic(noduri de retea) se va face, pe cat posibil, pe considerentul realizari unor conexiuni cat mai bune cu sistemul energetic. Amplasarea instalatiilor electrice pentru aalimentare unor consumatori se va face, de regula, pe considerntul apropieri de entrul de greutate al consumatorilor alimentati.     3.Instalatiile elctrice cu personal permanent de exploatare se vor amplasa, pe cat posibil, in apropierea zonelor locuite.     4. Alegrea amplasamentelor se va face astfel, incat sa se evite pe cat posibil folosirea terenurilor agricole si forestiere.     5.La alegerea amplasamrntelor se vor evita, pe cat posibi

     Sectiunea conductoarelor active ale unui cablu se determina ca cea mai mare sectiune (tehnica si econnomica) rezulta in urma efectuari calculelor de dimensionare si verificare a urmatoarelor criterii:     -curentul maxim de durata;     -solicitare termica la scurtcircuit;     -caderea de tensiune;     -sectiunea economica.     Alegerea sectiunii tehnice (St) in functie de curentul maxim de durata se face in conformitate cu indicatiile furnizorului, in functie de materialul conductorului si al izolatiei, regimul de sarcina, modul de pozare, conditiile de racire etc.     Sectiunea tehnica (St) a conductoarelor cablurilor se verifica la solicitari termice datorate curentilor de scurtcircuit.     Sectiunea tehnica (St) a conductoarelor cablurilor se verfica la caderea de tensiune dela punctul de racord si pana la receptor.     Caderea de tensiune in raport cu tensiunea nominala de utilizare nu trebuie sa depaseasca valorile maxim admisa de receptoare in punctele de delimitar

    Alegerea si verificarea cablurior electrice se face in baza unor analize tehnico-economice, tinand seama de datele de mai jos:   1. Pentru alimentarea receptoarelor se au in vedere:     -natura curentului(curent alternativ,curent continu -monofazat,bifazat,trifazat);     -tensiunea nominala U a retelei (valoarea tensiuni efective intre faze,, in curent alternativ trifazat);     -tensiunea nominala U0 intre fiecare conductor si pamant;     -tensiunea maxima de serviciu, Um a retelei ( valoarea efectiva maxima a tensiuni, intre faze, care poate sa apara in conditii normale de functionare in orce punct al liniei. intr-un moment oarecare). Um, reprezinta valoarea eficace cea mai ridicata  a tensiunii(intre faze, in cazul curentului alternativ trifazat) care apare in conditii normale de functionare, in orice moment si orice punct al retelei; ea exclude variatiile tranzitorii de tensiune( cum sint cele provocate de manevre in retea) si variatiile temporare de tensiune datorate cond

    Procedura se aplica la proiectarea braansamentelor electrice subterane de joasa tensiune destinate alimentari cu energie electrica a consumatorilor care solicita puteri electrce mici (pina la 50kW) pen tru instalatii de utilizare     Partile principale ale bransamentului electric subteran sant: bransamentul propriu-zis(cablu), firida,(nisa), de bransament, coloana electrica.     Bransamentele subterane, se pot racorda direct la cablul principal de alimentare, cu ajutorul unui manson de dervatie, dintr-o firida (in cazul blocurilor de locuinte sau a imobilelor cu mai multe apartamente) sau dintr-o retea aeriana pentru alimentare unor consumatori la care nu se pot realiza bransamente aeriene.     Utilizarea bransamentelor subterane se impune in special in zonele urbane cladite si sistematizate, unde reteaua aeriana si respectiv bransamentele electrice aeriene nu sint indicate.     Principalele conditii tehnice care trebuie avute in vedere la proiectarea bransamentelor electr

    Transformatoarele de putere sint destinate sa functioneze in urmatoarele conditii:      -la temperaturi maxime ale mediului ambiant stabilite de furnizor      -la altitudinea maxima de 1000m     Protectia transformatoarelor se realizeaza:      -cu sigurante fuzibile      - cu intrerupatoare      -cu relee de tempertura.     Toate transformatoarele au infasurarea de joasa tensiune in stea, avand neutrul legat la pamant printro borna speciala.     Transformatoarele utilizate pentru postorile de transformare in cabine zidite au puteri pana la 1600KVA, iar in cazul unor aplicatii spciale peste 1600KVA. Transportul transformatoarelor se va face cu autocamionul, iar incarcarea si descarcarea se face cu automacaraua corespunzator dimensi onata pentru tonajul transformatorului. Avindu-se in vedere importanta in funcrionare a transformatoarelor, este indicat ca,inainte de ridicarea de la furnizor sa se masoare cu maghometru rezistenta de izolatie a infasurarilor de inalta

   Pentru transportul in bune conditii, de obicei barele colectoare si izolatoarele se livreaza separate. Dupa rigidizarea celulelor in pardoseala si intre ele, se pot monta si aceste accesorii. Barele colectoa re  si de derivatie sint sprijinite pe un izolator suport de interior. In proiectul de executie se vor da indicii asupra materialului si sectiunii barelor, a modului de fixare a acestuia(pe latura mare sau pe cea mica, a distsntelr intre izolatoarele de sustinere), fie direct pe izolatori prin intermeiul unor suruburi.   Barele de derivatie la separatoare si intrerupatoare se vor executa astfel incat sa nu transmita vibratiile produse de actionari. Astfel acestea se vor indoi pe lat la 90 cel putin o data(lungimea minima a portiunii indoite trebuie sa fie de 20 de ori mai mare ca grosimea barei), iar la distanta minima de 25cm de indoirea pe lat se va monta un izolator suport. Indirea barelor se va face cu dispozitive speciale, fiind interzisa lovirea directa cu ciocanul metal

   Posturile de transformare se echipeaza cu celule prefabricate de interior. Scheletul metalic al acestor celule este confectionat din prfiluri de tabla realzate prin ambutisare sau laminare la rece. Usile si peretii sant tot din tabla, iar caile de curent ale circuitelor primare sant confectionate din bara de cupru sau aluminiu, dimensionate in functie de curentul nominal al celulei  si verificate la stabili- tate termica.    Circuitele secundare se realzeaza de regula, cu cu conductoare din cupru  izolate cu PVC, avand sectiunea de 2.5 mmp pentru ciccuitele de curent, si 1,5mmp pentru circuitele de tensiune. Celulele de medie tensiune se livreaza gata echipate, sau pe grupuri de celule, livrandu-se separate piesele de imbinare intr barele de forta. Ele se ehecuta cu izolatie  pentru tensiunile de 10kV sau 20 kV si contacte pentru curenti de 400;630;1250;2500A.    Aparatajul montat in celule, precum si celulele secundare de comanda, masura, protectie sau semnalizare sant diferite,

  Sint cunoscute urmatoarele tipuri de posturi de transformare in cabina de zid:    1. Post de trnsformare pentru retea de 20(10)/0,4 kV cu o unitate de 250KVA si celule inchise:      - amplasat in incaperi la parterul blocurilor de locuinte;      -amplasat in cladiri supraterane independente, din BCA sau zidarie;      -amplasat in cladiri supraterane independente, din panouri mari;      -amplasate in cladiri subterane.    2. Post de transformare supra teran pentru retea de20(10) kV cu doua unitati de250-630 KVA si celule inchise inglobate in cladire edilitara.    3.Punct de conexiune de 5,2 MVA in constructia independenta supraterana, cu opt plecari, doua unitati de 630kVA si celule inchise.   Pe linga aceste tipuri de posturi de transformare, pentru instalatiile de pompare la sistemul de irigatii se mairealizeaza un tip de post de transformare supraetajat, intr-o incapere special destinata, situata la etajul statiilor de pompare.   Alegere tipuli constructiv si so

    Stabilirea in teren a amplasamentului postului de transformare in anvelopa se face in conformitate cu prevederile proiectului.Se stabileste aliniamentul prin fixarea distantei intre viitorul post de transformare si centru santului prin care soseste racordul de medie tensiune, bornele respective  materializanduse prin tarusi. Stabilirea aliniamentului si a bornelor se face numai cu ajutorul aparatului topometric (teodolit).     Inainte de trasarea gropii, terenul trebuie pregatit astfel incat operatiile de trasare, sapare, depozitare a pamantului rezultat din sapatura, precum si turnarea betonului(optional) sa nu fie impie-dicate.     Trasarea gropii de fundatie se face cu ajutorul unei rame de forma dreptunghiulara ale carei laturi sunt egale cu laturile fundatiei. Rama pentru trasarea fundatiei este construita din scandura sau otel cornier. La mijlocul fiecarei laturi va fi facut un semn (prin crestare cu fierastraul sau prin vopsea).     Pentru trasare, rama se va asterne cu

    Pentru realizarea instalatiei de legare la pamant se studiaza proiectul de executie,care trebuie sa cuprinda toate datele necesare executari ei. Respectarea proiectului lucrarii este obligatorie, orice modificare fata de solutia din proiect fiind interzisa fara avizul scris al proiectantului lucrari. Siguranta in exploatare a oricarei instalatii electrice depinde, in mod deosebit de calitatea instalatiei de legare la pamint, iar aceasta la randul ei, de o executie corespunzatoare a prizei de pamint. Pentru relizarea  unei instalatii de legare la pamant calitativ superioare, se recomanda ca in exteriorul cladirii postului in anvelopa la o distanta de 0.3 m de fundatie si la o adancime de 0.2-0.3 m fata de suprafata solului, se va realiza din otel lat sau otel rorund,un contur in jurul cladirii postului in anvelopa, destinat micsorarii tensiunii de atingere.     Un al doilea contur destinat acceluasi scop, se va realiza in jurul cladirii postului in anvelopa la o distanta de 0,8 m

    Adincimea de pozare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri trebuie aleasa conform conditiilor locale.     Adoptarea solutiei de instalare a cablurilor in tuburi se face, de regula, pe tronsoanele in care este necesar a se asigura:   -evitarea lucrarilor de desfacere a trotoarelor, carosabilului sau a altor suprafate pavate sau betonate pentru eventuale interventii ulterioare;  - protectia mecanica ridicata a cablurilor.    In sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de telemecanica si de telecomunicatii in localitati, precum pntru subtraversarea cailor de circulatie de catre cablurile de energie.    Numarul de tuburi se va stabili tinind seama de perspectiva de dezvoltare  a retelelor de caburi in zona respectiva. De asemenea trecera cablurilor din pamant prin pereti  de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi incastrate in constructii.    Cablurile cu functiuni diferite(de exemplu: energie, circuite secu

   1. Distante prescrise:  Cablurile electrice se vor poza in conformitate cu prevederile NTE 007 cu urmatoarele pracizari:   Distantele prescrise de pozare a cablurilor in santuri sint cele prezentate in continuare.   Adincimea de pozare "H" in conditii normale nu va fi ,de regula, mai mica de:      -in cazul cablurilor cu tensiunea nominala de 20 kV inclusiv----------- (0,7-0.8) m;      -in cazul cablurilor cu tensiune nominala peste 20 kV -------------------(1,0-1,2)  m.    Adincimea de pozare se poate reduce pana la  0,5 m in incinta statiilor de conexiuni si transformare pe portiuni scurte(sub 5 m), la intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie.    Distanta libera pe orizontala "L" intre cablurile pozate in acelasi sant sau intre cabluri pozate in santuri separate nu va fi mai mica decit valorile minime indicate in STAS 832.    Distanta L=7cm (intre doua sisteme trifazate) se mareste la 25 cm in

               Tablourile electrice se executa cu grad de protectie in concordanta cu incaperile unde vor fi monate. Tabloul principal se va monta pe un soclu de beton, care va depasi cu 10 cm cele trei la- turi vizibile ale tabloului. Intrarile si iesirile cablurlor din tablouri se vor proteja.      Tablourile electrice trbuie sa respecte urmatoarele conditii tehnice:   -gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de conditiile de montaj si specificatiile din proiect;   -carcasele tablourilor montate in nise, prevazute cu usa metalica cu sistem de incuiere pot fi din metal sau policarbonat, cu grad de protectie minime IP40   -carcasele tablourilor montate aparent,neprotejate, trebuie sa fie metalice, cu grad de protectie minim IP44 si sistem de incuiere;    -sistemul de incuiere, cu cheie speciala va fi comun pentru toate tablourile electrice din cladire;   -caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie sa fie conform specific

         Capetele terminale si mansoanele de legatura (innadire) ale cablurilor de energie trebuie sa asigure protectia cablurilor impotriva patrunderi umezeli si a altor substante cu actiune agresiva din mediul inconjurator. Capetele terminale si mansoanele de legatura ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de incercare ale cablurlor.          Capetele terminale de extrior ale cablurlor se monteaza,de cele mai multe ori, pe stilpi  facindu- se astfel legatura cu liniile electrice aeriene. Rezerva de cablu la capatul terminal trebuie sa permita refacera o data a legaturi.           Mansoanele de legatura vor asigura:   -continuiatea electrica a conductoarelor de cablu;   -continuitatea electrica a mantalei metalice, a benzilor metalice si a ecranelor;   -etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu;   -continuitatea circulatiei de ulei, la cablurile cu ulei sub presiune;   -nivelul de izolatie si protectia mecania, similar cu cele ale cablului.       Numarul ma

1.  SCOP        Procedura are drept scop stabilirea regulilor tehnice, a responsabilitatilor ce revin executantilor directi precum si a verificarilor ce ce se efectueaza cu privire la calitatea lor. 2.  DOMENIU   Procedura se aplica la relizarea lucrarilor de executie a instalatiilor electrice interioare, indiferent de destinatia acestora. 3.  RESPONSABILITATI 3.1. Sef santier         -raspunde de realizarea lucrarilor conform clauzelor contractuale;            -analizeaza documentatia tehnica de executie,instructiunile tehnice, specifiatiile, detaliile de executie, PTE si PC aplicabile necesare executiei;         -nominalizeaza responsabilul lucrari si transmite acestuia documentatia pentru analiza si pregatire executie;         -efectuiaza instruirea responsabilului lucrari si personalului executant;         -verifica si urmareste ca executia lucrarilor sa se desfasoare in conformitate cu graficul  aprobat si la parametri de calitate ceruti de document